Cele sapte principii ale lui Leonardo da Vinci de Mihai Olteanu

Michael J. Gelb a studiat operele si scrierile lui Leonardo da Vinci si a reusit sa extraga 7 principii aplicabile omului Leonardo si rezultatelor muncii sale.

1. Curiosita

2. Demostrazione

3. Sensazione

4. Sfumatto

5. Arte-scienza

6. Corporalita

7. Connezione

Evident, din respect pentru marele geniu si pentru activitatea lui, pentru numele principiilor s-a folosit limba italiana.

Curiosita

Aceasta este începutul tuturor începuturilor, primul pas spre cunoaştere. Pentru ca, dorinta de a cunoaste, а invata si а creste - еstе un fel de putere de cunoştinţe, înţelepciune şi de noi descoperiri.

În căutarea învăţării continue.

Demostrazione

Să înveţe să gândească independent  pentru ca  са-si elibereze mintea de  presiunile exercitate asupra sa.

Testează cunoştiintele prin experienţe practice

Sensazione

Abilitatea de a vedea, auzi, simti.

Al treilea principiu - Sensazione - constă în faptul că în mod deliberat şi sistematic, ascuţi cele cinci simţuri, oferite de natură. Leonardo credea că îmbunătăţirea gradului nostru de conştientizare  senzoriala se poate face prin abilitatea de a vedea şi auzi lumea din jurul nostru.

Ascute-şi constant simţurile

Sfumatto

Numărul de principiu de patru - Sfumato - va functiona, ca un ghid de încredere în căutarea dumneavoastră pentru a vă familiariza mai bine cu necunoscutul.

Fii confortabil cu ambiguitatea

Arte-scienza

 Leonardo credea ca, formarea d armoniei noastre interioare nu ar trebui să se limiteze la o singura zona a psihicului nostru.

Echilibrul între ştiinţă, artă, logică şi imaginaţie.

Corporalita

Trebuie să depunem eforturi pentru  interacţiunea armonioasă a corpului şi a minţii noastre.

Echilibrul între minte şi corp.

Connezione

Dorinţa de a înţelege modul în care visele tale, obiectivele şi valorile cele mai înalte de idealuri şi aspiraţii pot tese într-un singur material, solid din viata ta de zi cu zi.

Menţine o perspectivă de ansamblu.

Traducere din

Autor&Titlu: Michael Gelb – Think Like Da Vinci: 7 Easy Steps to Boosting Your Everyday Genius

Editura: Element Books

Leonardo da Vinci, un om care a vrut să ştie tot!

 Io continuerò („Voi dăinui”)

Leonardo da Vinci (italian Leonardo Da Vinci , 15 aprilie 1452, de langa Florenta - 2 mai 1519, Castelul Cloud, in apropiere de Amboise, Touraine, Franţa) - mare artist şi om de ştiinţă italian, un reprezentant strălucit de " om universal "( homo Universale )

Cum un om poate fi un geniu în aproape toate domeniile cunoaşterii umane - artele vizuale, muzica, filologie şi medicină. Cum poate fi un inginer asa de mare, inventator, futurist, arhitect, designer, ecvestru, scrimer, chimist, mecanic, pictor, sculptor şi filolog, om de stiinta, vizionar, unul dintre cei mai buni cantareti din timpul său, un înotător, creator de instrumente muzicale, etc?

Într-una din casele de piatră ale oraşului  lui Vinci, situata pe dealurile din Toscana, s-a nascut geniul, cel mai versat al Renaşterii - Leonardo da Vinci . Taina  lui Leonardo da Vinci începe cu naşterea lui. El a fost fiul nelegitim al unei femei, despre care aproape nimic nu este cunoscut. Noi nu ştim numele ei, vârsta sau  aspectul. Biografii spun ca era  o tânără fată de ţăran. Să fie aşa. Tatăl său,  Piero da Vinci , este mult mai cunoscut, dar nu suficient. A fost notar  şi a venit dintr-o familie care s-a stabilit acolo cel puţin în secolul al XIII-lea.

Aportul său deschizător de drumuri în artele plastice și forța lui de anticipare, neegalată vreodată în întreaga desfășurare istorică a științei, sunt caracteristice uriașei sale personalități, de care a fost permanent conștient. Leonardo a scris în însemnările sale, cu un an înaintea morții, cuvintele cu vibrație de bronz: Io continuerò („Voi dăinui”).

Curiozitati:

El a primit o bună educaţie la domiciliu, dar  a fost lipsit de studii sistematice de greacă şi latină.

Există motive să credem că Leonardo era homosexual. Artistul  a fost acuzat de hărţuire a băiatului, care a pozat pentru el. Instanţa la achitat.

Nu există nicio evidență să fi avut relații intime sau prietenii strânse cu femei, s-a înconjurat cu tineri frumoși, care l-au însoțit în peregrinările sale, cum a fost contele Francesco Melzi, care a devenit atât cel mai apropiat discipol și asistent, cât și moștenitorul său. Amănuntele adeseori colportate nu sunt de cel mai bun gust. Toate acestea nu pot arunca vreo umbră asupra figurii marelui florentin. În timp ce uitarea a acoperit patimile mărunte și faima lipsită de fundament a potentaților contemporani lui, a rămas neatinsă gloria creației lui Leonardo în slujba vieții și a concepțiilor sale de larg orizont.

 Leonardo pare că nu a lăsat nici un autoportret, care ar putea sa-i fie atribuit în mod clar. Oamenii de stiinta au pus la îndoială faptul că celebrul autoportret al lui Leonardo, reprezentând-l la bătrâneţe, ar fi al lui. Se crede că, probabil, aceasta este doar o schiţă a capului de apostol pentru "Cina cea de Taină".

Leonardo a spus că cea mai mare  arta dupa pictura, este muzica. El a canta la  lăută.

Se spune că în timpul primei sale vizite la Ludovico il Moro, în 1482, Leonardo avea o lăută de argint.

Implanturi mamare

Invenţia lui nu este patentata.

După cum se poate vedea imaginea, ideea  implanturilor mamare i-a venit lui Leonardo da Vinci, când a umplut o perna cu pene şi brusc s-a gândit de soţia lui.

Prima imagine INTERNET

Prezicerea apariţiei  internetului, într-o epocă în care nu se stia de acest lucru!  

PROTOTIP "Sex la Telefon"

Acest dispozitiv, a fost creat la cererea lui Cesare Borgia,. Familia Borgia, a testat dispozitivul, dar a fost a fost nemulţumita de rezultat.  Leonardo l-a ars în cuptor înainte de a se breveta invenţia.

Mesajul secret al lui Michelangelo din Capela Sixtina

Mesajul secret al lui Michelangelo din Capela Sixtina: juxtapunera creierului uman peste imaginea lui Dumnezeu

Traducere dupa R. Douglas Fields,

ScientificAmerican.com/ 27 mai 2010

“La varsta de 17 ani incepea sa disece cadavre din cimitirul bisericii , iar la 33 de ani sa picteze tavanul Capelei Sixtine din Roma (1508-1512). Este vorba de Michelangelo Buonarroti (1475–1564), recunoscut in toata lumea pentru geniul sau de pictor, sculptor si architect. Pe langa aceste preocupari el era in taina si anatomist, secret pe care a incercat mereu sa-l ascunda, distrugandu-si aproape toate schitele si notitele cu desenele anatomice pe care le realizase.

Acum, dupa aproape 500 de ani de la desenarea lor, ilustratiile sale anatomice au fost gasite, pictate in mod ascuns pe tavanul Capelei Sixtine, peste reprezentarile antropomorfe ale lui Dumnezeu. El le-a ascuns astfel in mod inteligent de ochii Papei Iulius al II-lea si de simtul critic dezvoltat al numerosilor slujitori bisericesti, istorici si iubitori de arta. Cel putin aceasta este concluzia la care au ajuns Ian Suk si Rafael Tamargo, experti in neuroanatomie la Universitatea de Medicina “Johns Hopkins” din Baltimore – Maryland, si pe care au publicat-o in periodicul lor – “Neurosurgery” (Neurochirurgia), Vol. 66, No. 5, pp. 851-861.

In 1990, fizicianul Frank Meshberger a publicat un articol in Jurnalul Asociatiei Medicale Americane, afirmand ca a decodificat scena Crearii lui Adam de catre Dumnezeu, localizata in centrul tavanului Capelei Sixtine, ca fiind ilustrarea anatomica perfecta a creierului uman in sectiune transversala. Meshberger sugera ca Dumnezeu era reprezentat infasurat cu o manta ce reprezenta creierul uman, ca sa arate faptul ca Dumnezeu l-a inzestrat pe Adam nu doar cu viata, dar si cu inteligenta umana suprema. Acum, in alt panou de pe tavanul capelei, la scena Separarii de catre Dumnezeu a luminii de intuneric, Suk si Tamargo au gasit ceva mai mult. Legand centrul pieptului de gat din reprezentarea antropomorfa a lui Dumnezeu, cercetatorii au descoperit ca se formeaza imaginea maduvei spinarii si a tulpinii creierului. Sa fie oare tavanul Capelei Sixtine un puzzle de 500 de ani, care doar acum incepe sa se descopere lumii? Ce vroia Michelangelo sa spuna atunci cand, in imaginea lui Dumnezeu, a pictat cutia vocala de la gat ca o tulpina de creier? Este aceasta un sacrilegiu sau un omagiu? Ca sa termine plafonul Capelei Sixtine i-au trebuit patru ani si cand a inceput pictarea capelei, el a luat-o dinspre est spre vest, incepand de la intrarea in capela si terminand deasupra altarului. Ultima scena pe care a pictat-o a fost scena Separarii de catre Dumnezeu a luminii de intuneric, adica tocmai cea la care facem referire in articol, unde se presupune ca a pictat, deasupra altarului, tulpina creierului, ochii si nervii optici in forma gatului lui Dumnezeu.

De mult timp criticii de arta si istoricii s-au mirat, in fresca aceasta, de iregularitatile anatomice neobisnuite ale gatului din reprezentarea lui Dumnezeu, precum si a umbrelor puse invers. Chipurile din fresca sunt luminate diagonal, de jos inspre stanga, dar gatul, evidentiat (inseninat) de parca ar fi pus in lumina reflectoarelor, este luminat drept si usor spre dreapta. Cum se poate impaca gandul ca cel mai mare anatomist si portretist sa fie asa de neindemanatic in reprezentarea lui Dumnezeu tocmai deasupra altarului? Cei doi cercetatori afirma ca nu este vorba de o pura intamplare sau neindemanare din partea artistului, ci mai degraba e vorba de un mesaj codificat. Ei mai spun ca in nicio alta reprezentare anatomica Michelangelo nu a facut gatul asa cum este el pictat pe tavanul Capelei Sixtine, ci de fiecare data gaturile erau pictate perfect dpdv anatomic. Daca se suprapune imaginea anatomica a creierului uman peste fresca in cauza a lui Michelangelo se pot observa multe linii si contururi asemanatoare.

Mai este ceva neobisnuit la aceasta fresca. Roba lui Dumnezeu se unduie intr-un mod ciudat atunci cand acopera centrul pieptului. Nicaieri nu mai este reprezentata asa, ea dand impresia ca desparte in mod egal in doua parti pieptul. Cercetatorii spun ca aceasta seamana cu maduva spinarii care leaga creierul de coloana. Cand aceasta ajunge la gat face niste bucle care seamana cu nervii optici de la cei doi ochi, asa cum Leonardo da Vinci i-a ilustrat in 1487. Michelangelo era contemporan cu Leonardo si fiecare dintre ei se familiarizase cu munca celuilalt. Sunt oare acestea mesaje secrete sau e vorba de un test Rorshach, in care fiecare om in parte ii da o interpretare personala imaginii? Michelangelo a mai pictat si alte organe pe tavan, confrom studiilor specialistilor, cum ar fi de exemplu rinichii, acesta fiind familiarizati cu ei, deoarece suferea de pietre la rinichi.

Sa fie vorba, asadar, in scena Separarii de catre Dumnezeu a luminii de intuneric, de un comentariu artistic asupra conflictului dintre religie si stiinta?… prentu ca atunci era epoca cand monahul Copernic a fost denuntat de catre Biserica, deoarece a teoretizat faptul ca pamantul se invarte in jurul soarelui si nu invers. Era perioada in care autoritatea Bisericii Catolice se lupta cu rezultatele experimentelor stiintifice, si, de asemenea, era perioada de conflicte intense dintre protestanti si catolici. Nu e niciun secret ca relatia lui Michelangelo cu Biserica Catolica devenise tensionata. Artistul era un om simplu, dar incepuse sa deteste opulenta si coruptia din Biserica Catolica. In mai multe  locuri ale operei sale artistice el si-a facut autoportretul, infatisandu-se in general ca un om torturat. Astfel, a dat propria lui fata chipului  Sfantului Bartolomeu, infatisat la Judecata de Apoi la picioarele Mantuitorului si purtand in mana lui stanga propria-i piele (aluzie la martiriul sfantului, care a fost jupuit de viu). A doua reprezentare a chipului sau se regaseste in scena decapitarii lui Holofern, dupa ce Iudita l-a sedus.

Michelangelo a fost o persoana evlavioasa, dar mai tarziu a dezvoltat o credinta in spiritualism, pentru care a si fost condamnat de papa Paul al IV-lea. Principala doctrina a spritualismului era aceea ca Dumnezeu poate fi abordat in mod direct, nemijlocit, fara ajutorul Bisericii. Cand papa Paul al IV-lea a incercat sa interpreteze scena Judecatii de Apoi a lui Michelangelo, pictata de acesta la 20 de ani de la terminarea tavanului Capelei Sixtine, a considerat-o defaimatoarea la adresa Bisericii Catolice, deoarece Iisus si cei din jurul lui erau pictati stand in dialog direct cu Dumnezeu, fara sa mai aiba nevoie de ajutorul Bisericii. Papa a suspendat atunci pensia lui Michelangelo si a pus sa fie pictate frunze de smochini peste nudurile pictate in fresca. Conform dorintei lui Michelangelo, trupul acestuia nu a fost ingropat in pamantul Vaticanului, ci tocmai intr-un mormant la Florenta.

Poate că picturile lui Michelangelo din Capela Sixtină nu arată că Dumnezeu îi dă inteligenţă lui Adam, ci că inteligenţa umana, observaţia şi organul care le face posibile, sunt conduse direct de catre Dumnezeu, fara ajutorul Bisericii [Catolice]. Exista insa loc de mai multe interpretari, pe care cu timpul noile descoperiri le vor deslusi. Poate ca nu o sa aflam niciodata adevarul, dar un lucru este cert: in scena Separarii de catre Dumnezeu a luminii de intuneric maiestria lui  Michelangelo reuseste sa imbine lumea artei, religiei, stiintei si credintei intr-o opera de arta provocatoare si coplesitoare, care ar putea fi si o oglinda”.

theologhia.wordpress

Mihai Olteanu * El Greco * – pictorul lui Dumnezeu…

Mihai Olteanu
Studies after masters

Study of a Head of Christ

Audio
Vangelis EL GRECO soundtrack - Movement I





El Greco este cel mai autentic dintre pictorii spanioli, a insuflat personajelor sale tristețe exact în același moment când Cervantes a dat naștere veșnic actualului <>". (Manuel Cossio, 1908)

Luis de Gongora,  spune într-una din poeziile sale despre El Greco că "și-a pus sufletul pe lemn și viața pe pânză".

Arta lui El Greco  (1541 – 7 April 1614) aduce o noua viziune în pictura pentru ca el încalca legile perspectivei pe care maiestri Renasterii le respectau. El alungeste figurile, ajungând la o alterare a formelor organice. Principalele mijloace de expresie sunt lumina si culoarea. Lumina lui El Greco din tablouri vibreaza cu constructia compozitiei; iar petele de culoare sunt stridente, aprinse agitate. Lumina din tablourile cu tematica biblica este una mistica învaluind elementele terestre si ceresti într-un decor fantastic.
A cautat forme noi de expresie pentru a putea reda profunzimea scenelor pictate-din viata lui Iisus- de aceea picturile sale au avut un caracter de originalitate. Prin aceasta, a depasit conceptile si puterea de întelegere a multora dintre contemporanii sai.
În bisericile din întreaga Spanie se găsesc picturile lui care prezintă personaje deformate cu priviri extatice. S-a încercat în mod naiv să se interpreteze originalitatea picturilor lui El Greco, cu persoane având figuri alungite, ca fiind o consecință a astigmatismului de care suferea. Mulți au văzut în el un vizionar dezechilibrat.

Muzeul de arta din Bucuresti are în pastrare trei dintre lucrarile lui El Greco: “Martiriul Sfantului Mauriciu”, “Logodna Fecioarei”, “Adoratia Pastorilor”.