Grafica - Studii, schite ( Tehnici mixte )
Audio
Grigore Lese
Miorita - O Interpretare Exceptionala
Reactiile cititorilor romani si straini au fost impresionante. “Un bulgare de aur al literaturii romane”, sau, cum spunea G. Calinescu : “Miorita ar trebui sa fie plasata intre operele fundamentale ale poporului roman. “
Iar la cap să-mi pui
Fluieraş de fag,
Mult zice cu drag;
Fluieraş de os,
Mult zice duios;
Fluieraş de soc,
Mult zice cu foc!
Vântul, când a bate,
Prin ele-a răzbate
Ş-oile s-or strânge,
Pe mine m-or plânge
Cu lacrimi de sânge!
Miorița este un poem folcloric românesc, răspândit în peste 1500 de variante în toate regiunile României. Este o creație populară specific românească, nefiind cunoscută la alte popoare. Cântecul a fost zămislit în Transilvania, având la bază un rit de inițiere și interpretat sub forma de colindă, în timpul sărbătorilor de iarnă. S-a transformat în baladă (în regiunile din sudul și estul țării), în această versiune fiind socotit un text literar desăvârșit din punct de vedere compozițional și stilistic. A fost analizat și comentat de cei mai de seamă oameni de cultură români. Motivul mioritic a constituit sursă de inspirație pentru scriitori, compozitori și artiști plastici români și străini. A fost tradus în peste 20 de limbi străine. Este socotit unul din cele patru mituri fundamentale ale literaturii românești, iar în prezent este un brand cultural național.
“Miorita” a fost culeasa de Alecu Russo cand se afla in exil la Soveja, balada fiind preluata si de Vasile Alecsandri care a publicat-o in 1850 in ziarul “Bucovina” si in 1852 in volumul “Poezii poporale. Balade ( Cantece batranesti ), adunate si indreptate de Vasile Alecsandri. “.
Portret
Ulei pe carton
Iar dacă-i zări,
Dacă-i întâlni
Măicuţă bătrână,
Cu brâul de lână,
Din ochi lăcrimând,
Pe câmpi alergând,
Pe toţi întrebând
Şi la toţi zicând:
"Cine-a cunoscut,
Cine mi-a văzut
Mândru ciobănel,
Tras printr-un inel?
Feţişoara lui,
Spuma laptelui;
Musteţioara lui,
Spicul grâului;
Perişorul lui,
Peana corbului;
Ochişorii lui,
Mura câmpului?"
Tu, mioara mea,
Să te-nduri de ea
Şi-i spune curat
Că m-am însurat
Cu-o fată de crai,
Pe-o gură de rai.
Iar la cea măicuţă
Să nu spui, drăguţă,
Că la nunta mea
A căzut o stea,
C-am avut nuntaşi
Brazi şi paltinaşi,
Preoţi, munţii mari,
Paseri, lăutari,
Păserele mii,
Şi stele făclii!
E dificil de adaugat ceva; totul este analizat, interpretat. Poate ideea ca "autoritatea" lui Alecsandri a impus forma cunoscuta, variantele fiind nenumarate!
RăspundețiȘtergereEu as spune ca este "religiozitatea" neamului nostru, exprimata inaintea sosirii apostolului Andrei.
Ideea ca "din tarana ne-am nascut si in tarana o sa ne intoarcem" este prezentata ca o nunta a naturii.
Caro Mihai Oltanu, paz e parabéns pelo teu blog... Vim conhecer e já vi que realmente tens qualidade na arte [...]
RăspundețiȘtergereDeixo o convite para visitar e conhecer o meu blog.
http://wwwteologiavivaeeficaz.blogspot.com/
Profº Francisco Netto
Multumesc frumos D-le Vasile D.
RăspundețiȘtergereBanuiesc ca vor mai fi adaugiri, interpretarisi multe variante la tema aceasta !
Muito obrigado para o seu apreço, Francisco!
RăspundețiȘtergereUm blog para visitar com certeza! Quero saber melhor :-)
Extraordinara interpretare, frumoase lucrari.Felicitari!
RăspundețiȘtergereMultumesc frumos Adrian !
Ștergere